Mihai Eminescu (n. 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – d. 15 iunie 1889, București, România) a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat, în general, ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română.
Printre operele notabile se numără Luceafărul, Odă (în metru antic), Lacul, Somnoroase păsărele, Pe lângă plopii fără soț…, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Fiind băiet păduri cutreieram și cele cinci Scrisori (I,II,III,IV, V).Poezia eminesciană face parte din curentul romantic târziu și conține noțiuni din metafizică, mitologie, filosofie și istorie, pe când proza sa conține și elemente sociologice. Temele recurente din opera poetului nepereche sunt natura, temă tipică romantismului, care în cazul lui Eminescu este privită prin prisma folclorului autohton, dragostea, uneori violentă, alteori intimă sau neîmpărtășită, nașterea, moartea, cosmosul și condiția geniului.